Tradiţii în Săptămâna Mare

Săptămâna Patimilor, aşa cum se mai numeşte săptămâna de dinaintea sărbătorilor de Paşte, când creştinii se pregătesc să primească lumina Învierii, este presărată cu multe obiceiuri străvechi. Săptămâna Mare are menirea de a pregăti credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Este vorba atât de o pregătire sufletească, cât și de o pregătire trupească, postul se înăsprește, iar cei care nu au putut să-l țină până atunci, se străduiesc ca, cel puțin în această săptămână, să-l respecte.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate şi adâncite. Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele “te blestemă dacă Paştile le prind necurăţate”. Doar astăzi au mai fost permise muncile în câmp, de mâine bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii, iar femeile merg la biserică şi împart colaci de post, vin, miere şi fructe. Bărbaţii aprind focuri rituale în curţi pentru sufletele morţilor care se reîntorc acasă. În după-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pasca şi cozonacul.

În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se tine post negru, nu se face treabă sau mâncare, unii se scaldă în râuri pentru a fi sănătoşi tot timpul anului şi seara se merge la biserică pentru Prohod şi trecerea pe sub Sfântul Aer.

În Sâmbăta Mare, femeile pregătesc mielul sacrificat în această zi, fac ultimele pregătiri pentru masă şi scot hainele noi pentru Înviere. Seara se vopsesc ouăle, dacă nu s-au pregătit din Joia Mare, şi se face un coş pentru biserică ce conţine: ouă roşii, pască, cozonac, sare, ustoroi şi  friptură de miel.