Studioul de televiziune „TELEUNIVERSITATEA TV”

Denumirea: Teleuniversitatea Craiova

Statut juridic: Departament al Universității din Craiova

Sediu Social: Cartierul Lapuș, Strada Tehnicii nr. 4, in incinta Bibliotecii, etajul 1. (punct de reper, Căminul Studențesc nr. 10)

Reprezentant legal: prof. univ. dr. Cezar Ionuț Spînu, rectorul Universității din Craiova

Conducătorul postului de televiziune: Mihai Dișa (tel. 0767.421.641)

Responsabil politică editorială: Mihai Dișa (tel. 0767.421.641)

Site web: www.teleucraiova.ro

Email: teleuniversitatea@yahoo.com

Organismul de reglementare: Consilul Național al Audiovizualului

www.cna.ro

Adresa : Bd. Libertatii nr.14, sector 5, cod 050706, Bucuresti, ROMÂNIA

Tel : +40 (0)21 305 5350
Fax : +40 (0)21 305 5354/56
E-mail : cna@cna.ro

Descriere: Teleuniversitatea Craiova este un post de televiziune local care aparține Universității din Craiova. Teleuniversitatea Craiova a început să emită din data de 23 ianuarie 1996, și este unul dintre primele posturi locale apărute în peisajul media al regiunii Oltenia și singurul care și-a păstrat neschimbată identitatea până în prezent.

În plus față de instituțiile media locale, postul de televiziune Teleuniversitatea Craiova beneficiază de suportul și certificarea dată de o instituție de prestigiucum este Universitatea din Craiova. Acest lucru asigură garanția unor programe de calitate, independente, în conformitate cu codul deontologic al profesiei de jurnalist.

Teleuniversitatea Craiova este un post de televiziune cu caracter general care emite 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamână.

Emisia Teleuniversitatea Craiova este preluată de cei mai importanți distribuitori de televiziune prin cablu din municipiul Craiova și județul Dolj. Acest lucru asigură pentru emisia Teleuniversitatea Craiova o rază foarte mare de acoperire care cuprinde toate municipiile și orașele din Dolj precum și marea majoritate a comunelor și satelor din județ.

Grila de programe a postului de televiziune Teleuniversitatea Craiova cuprinde emisiuni informative din diferite domenii, programe educative, știri precum și programe culturale, religioase sau de divertisment.

Ca o componentă a Universității din Craiova, postul de televiziune Teleuniversitatea Craiova are un rol educativ, atât pentru publicul larg prin programele produse și difuzate, precum și prin dezvoltarea unei infrastructuri de practică pentru studenții Universităii din Craiova.

Toate aceste motive fac din postul de televiziune Teleuniverstatea Craiova una dintre cele mai importante instituții media locale din municipiul Craiova și județul Dolj.

COD DEONTOLOGIC:

1. Jurnalistul și mass-media
1.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea,
redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale,
naţionale, internaţionale de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi
traiul în proporţie semnificativă din această activitate.
1.2. Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform
propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi
prezentul Cod Deontologic.
1.3. În accepţiunea acestui cod, mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de
informare în masă indiferent de platforma tehnologică, înfiinţate şi administrate în
acest scop.

2. Integritate
2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.
2.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a
instituţiei mass media.
2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice
demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri.

Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-
credinţă.

2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau
atragerea de sponsorizări este interzisă.

3. Conflicte de interese
3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass
media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a
activităţilor jurnalistice de cele economice.
3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie
membru al vreunui partid politic.
3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu
secret.
3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea
instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă
ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide
unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii
profesionale.

4. Cadouri, sponsorizări și alte beneficii
4.1. Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în exercitarea meseriei
pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi
constituie o gravă încălcare a normelor deontologice.
4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi
sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale
promoţionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist participă la
deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de
finanţare a deplasării.
4.3. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau
cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii,
partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea
sau independenţa sa.

5. Corectitudine
5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate,
plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrări audio-video sau defăimează
săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.
5.2. Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul
citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.
5.3. În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice
care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului
acestora.
5.4. Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop
publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi prezentate astfel
încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.

6. Verificarea informațiilor
6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le
publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să
creadă că sunt false nu vor fi publicate.

7. Rectificarea erorilor
7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativă
apărută în materialele publicate.
7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită
şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic
vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de
zile calendaristice de la apariţia produsului jurnalistic.

8. Separarea faptelor de opinii
8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.
8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face
demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.
8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.

9. Viața privată
9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor
(inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).
9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public
prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis
jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.

10. Protecția victimelor
10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele
ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există
acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul)
sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii
beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi,
etc.).

11. Protecția minorilor
11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie
negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În
acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea
identităţii minorilor.
11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De
asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau
tutorilor, în interesul superior al minorului.

12. Detalierea elementelor morbide
12.1. Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode infracţionale, tehnici
suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea,
jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe
marginea unor evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte
activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.

13. Discriminarea
13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor
menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă,
etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în
cadrul subiectului tratat.

14. Prezumția de nevinovăție
14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un
individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi
pronunţat, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă.
14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime
punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele
de vedere ale tuturor părţilor implicate.

15. Protecția surselor 
15.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care
acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le
poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.
15.2. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură
un drept şi o obligaţie al jurnalistului.

16. Tehnici speciale de colectare a informațiilor 
16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent.
Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când
există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
16.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în
momentul publicării informaţiilor.

 

[fbcomments]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.